Sunt propriul meu prizonier si al literelor. Simt o schimbare, simt ca nu mai am rabdare si nici indemanare. Blogul e adormit, cititorii au pierit. Inca mai pastrez ideile, acele parti din mine, pentru care am fost acuzat de naivitate exagerata. Totul se schimba, chipul , privirea , sentimentul. Ma privesc in oglina si abia zaresc o palpaire slaba undeva in spatele irisului...Bina macar ca acum mi-am gasit o ancora, ce i drept visatoare, surprinzatoare si draga. Am mai gasit si drumuri de parcurs, rezultate pentru care muncesc, sunt pasi mici plini de sperante.... Nu e greu, dar nici usor. Mai amenintator este vartejul de zi cu zi in care ma avant si incerc sa il infrunt.
Lumea asta e nebuna....amara chiar.
Puteti crede ca mai exista oameni care sa se uite la stele, sa priveasca cerul, ziua modeland nori, seara numarand stele? Va puteti imagina ca mai exista bun simt, respect, altruism, zambet sincer, carisma? Hai sa pastram asta cat mai mult , haideti sa ne schimbam pe noi insine, sa ajutam fara a astepta rasplata, sa fim mai buni si apoi sa emitem pretentii!
Secat de ganduri si fara sentiment privesc fix la urma din perete. Am obosit sa gandesc cum voi fi de acum inainte, nu mai vreau sa fiu insotit de zambete trecatoare sau usor fortate. Nu stiu nimic, chiar nimic. Privesc doar darele albe de pe cer care duc cine stie unde.....unele dispar in timp ce altele noi le iau locul ....undeva unde visele devin realitate si oamenii primitori , incantati ca cineva le calca pragul, te servesc cu paine calda si povesti adevarate. Nu disper , viata o pot analiza abia mai tarziu, acum imi doresc sa o traiesc, vor fi inca multe hopuri , dar stiu ca nu intotdeauna totul va iesi asa cum imi doresc. Asta am invatat eu....
Totul e bine la urma urmei, deschid robinetul si apa rece imi curge pe fata , aerul imi invadeaza plamanii, sangele oxigenat imi iriga creierul, imi hraneste celulele plictisite deja de vara torida si terifiate de gandul ca urmeaza o alta iarna. Pana atunci ma bucur de toamna ruginie, plina de culoare si scriu in culori plutitoare, mai usoare ca aerul.
Alege viata, ea merita traita!
