“Sunt în Aleph, punctul unde totul este în acelaşi loc, în acelaşi timp."

Am așteptat cu nerăbdare să citesc noua carte a lui Paulo , am cumpărat-o încă din vreme cu gândul că am să o citesc pe tren, așa cum dealtfel am făcut cu majoritatea cărților lui. Surpriza cu această carte a fost mai mare fiind vorba de o călătorie a descoperirii de sine, o călătorie așa cum au mai fost în Alchimistul sau Jurnalul unui mag.

Trecând printr-o criză sufletească profundă , alege un nou început călătorind și cunoscând oameni, descoperind locuri. M-am regăsit în câteva din pasajele cărtii înca de la început în călătoria de la Tunis , acolo unde pe una din străzile capitalei m-am aflat și eu în fața unui palat în octombrie 2008, o clădire cu un trecut negru pot spune. O clădire în care în 1754 un tânăr și-a ucis fratele, tatăl celor doi hotărând în acel loc să constuiască un palat care să adăpostească o scoală, păstrând astfel vie amintirea fiului asasinat. În cultura locală criminalul își împarte vina cu toți cei care i-au permis să săvârșească crima. Singurul mod prin care a înteles să își corecteze greșeala a fost să transforme tragedia în ceva care sa îi ajute pe ceilalți. “Totul a fost deja trăit și prețul plătit”. La doar 15 km de Tunis în Cartagina, un loc plin de istorie de pe vremea romanilor , acolo de unde unul din războnicii ei Hanibal a îndrăznit să înfrunte temuta Roma a lui Antonio și nu așa cum s-e așteptau romanii pe mare, cele doua orașe fiind despărțite de doar câteva sute de km de apă. Hanibal în cea mai mare epopee militară a înfruntat deșertul , a traversat Gibraltarul , a înaintat prin Spania și Franța , a traversat Alpii cu o armată uriașă de soldați și elefanți , a cucerit totul în cale și deodată fără ca cineva să știe până în ziua de azi, s-a oprit în fața Romei. Această indecizie a lui Hanibal a fost un dezastru armata a fost nimicită iar Cartagina ștearsă de pe harta de legiunile romane. “ Să nu renunți niciodată la îndoieli. Când dispar îndoielile înseamnă că te-ai oprit din drum” Așa începe criza profundă prin care trece însăși autorul.

Urmează călătoria din Europa și apoi poposirea la Moscova unde începe adevarata călătorie spre îmbogățirea spirituală. Întâlnirea cu tânăra Hilal este cu totul neașteptată, o tânără violonistă de origine turcă , venită la 12 ani să studieze vioara la Ekaterinburg, cu o poveste tristă, vioara defapt era o obsesie, dorind să uite că fusese violată în copilărie de vecinul la care mergea să se joace cu fetițele acestuia. Coelho realizează defapt că Hilal este defapt femeia pe care cu cinci veacuri în urmă , a iubit-o dar a trădat-o printr-un gest de lașitate ce îi întuneca existența prezentă și îl face să nu fie fericit. Opt fete fuseseră executate atunci și deja întâlnise cinci. Alături de ea călătorește cu trenul transsiberian pe o distanță de 9288 km între Moscova și Vladivostok , împreună se întorc în trecut. Acolo în locul îngust de trecere dintre vagoane își întâlnesc Aleph-ul.

Alături de ei călătoresc și alte personaje , cel mai prezent fiind Yao , un bărbat întelept de peste 70 de ani, plin de viata alături de care Coelho cunoaște și trăiește momente deosebite. Yao iși trăieste propria dramă, șocul prin care a trecut în momentul în care soția să moare îl marchează profund. Ritualul la care au participat la lacul Baikal e esențial pentru Yao, șamanul îi ajută să se desprindă de lumea fizică, să călătorească ancestral . Șamanul dezvăluie faptul că Yao prin iubirea ce o poartă soției sale nu îi acordă acesteia liniștea pentru a merge împreună cu Dumnezeu pentru a aștepta momentul revenirii acesteia pe pământ.

Încheierea este una romantică în aeroportul din Moscova, cu 12 trandafiri și o declarație de dragoste.

Vă recomand cu căldură această carte, nu înainte de a vă sugera să citiți Jurnalul unui mag. Cumva ultimele lui cărți sunt în strânsă legătură, împreună oferă cititorilor o viziune aparte a sensului vieții. Din dorința de a vă stârni interesul pentru Aleph nu am dorit decât să prezint pe scurt momentele trăite în Tunis, acelea pe care le-am descoperit și eu în călătoria mea în 2008 acolo, în rest am să adaug câteva citate care mie mi-au plăcut foarte mult.

"Viața noastră este o permanentă călătorie, de la naștere până la moarte. Peisajul se schimbă, oamenii se schimbă, nevoile se

transformă, dar trenul merge înainte. Viața este trenul, nu gara."

"A trăi înseamnă a experimenta, nu a sta să te gândeşti la sensul vieţii."

"Din când în când simţim nevoia să fim străini de noi înşine, şi astfel lumina ascunsă în sufletul nostru va lumina ceea ce trebuie să fie văzut."

"Nu ceea ce ai făcut în viaţa ta trecută îţi va afecta prezentul, ci ceea ce faci în prezent va răscumpăra trecutul şi, în mod logic, va schimba viitorul."

"Cine Îl cunoaşte pe Dumnezeu nu-l descrie. Cine Îl descrie pe Dumnezeu nu-l cunoaşte."

"Dacă eu cred că voi învinge, va crede şi victoria în mine."

"Lacrimile sunt cuvinte care au nevoie să ţâşnească. Fără ele, nici o bucurie nu are strălucire, nici o tristeţe nu are un sfârşit.

Mă eliberez de ură prin iertare şi iubire. Înţeleg că suferinţa, când nu poate fi evitată, este aici ca să mă facă să înaintez spre glorie. Înţeleg că totul se înlănţuie, toate drumurile se întâlnesc, toate fluviile curg spre aceeaşi mare. - Schimbă-ţi viaţa. Rescrie-ţi destinul.

"Dacă accepți posibilitățile tale din prezent, nu e nicio îndoială ca vei fi mai bun în viitor."

"Aşa cum e imposibil pentru un om să-şi vadă chipul în ape mişcate, la fel e imposibil să-l cauţi pe Dumnezeu dacă mintea ţi-e neliniştită de căutare."

"Iubirea este dincolo de timp. Este timpul şi spaţiul într-un singur punct."

"Nimeni nu pierde pe nimeni. Suntem toţi un singur suflet care are nevoie să se dezvolte pentru ca lumea să meargă înainte şi să ajungem să ne reîntâlnim."

"Visătorii nu pot fi domesticiţi."

"Să nu renunţi niciodată la îndoieli. Când dispar îndoielile înseamnă că te-ai oprit din drum."

"Nu am decât prezentul şi numai el mă interesează. Dacă vei putea rămâne mereu în prezent, vei fi un om fericit."

"Dorinţa profundă, dorinţa cea mai reală este aceea de a te apropia de cineva."

"Dacă rămâi mult timp preocupat să descoperi ce e bun sau ce e rău în semenul tău, vei uita de propriul tău suflet şi vei fi epuizat şi înfrânt de energia cheltuită judecându-i pe ceilalţi."